Iarna

Într-un oraș fără nume, doi străini se întâlnesc întâmplător: un bărbat de afaceri, care își trăiește zilele ca un somnambul, și o femeie care s-a pierdut de ea însăși de mult. Ceea ce la început pare o aventură de o noapte declanșează o criză existențială care pune sub semnul întrebării totul – viața, cuvântul, timpul. Poate că ea este o prostituată. Sau un înger. Poate că el e doar un om pierdut. Sau cineva care, prin ea, este condus „dincolo”. Sau invers. Textul este o rugăciune despre necesitatea eliberării dintr-o viață pe care nimeni nu o mai trăiește cu adevărat.

Montarea semnată de Hunor Horvath caută momentul sacru care se manifestă în profan. Ceea ce se întâmplă pe scenă nu este doar o poveste între un bărbat și o femeie, ci o oglindă a fricii noastre de apropiere, de transformare, de adevăr, dar și de dezamăgire. Însă, dincolo de toate acestea, se ascunde o miză spirituală mult mai subtilă: iubirea ca revelație, întâlnirea ca formă de împărtășanie, corpul ca instrument ritualic.